Inchipuiti-va o cladire enorma cu ziduri mucegaite si ferestre smulse din beton, o cladire abandonata ani de zile. Asa arăta sediul Arta Grafica la cîtiva ani dupa caderea regimului comunist. O cladire care a fost pe vremuri bijuteria tipografiilor din România s-a transformat în scurt timp într-o ruina. Cam asa arata si România la cîtiva ani dupa caderea comunismului : gri, urîta, schimonosita de bîtele minerilor veniti la Bucuresti ca sa salveze un regim criminal si muribund. Era tara din care nu puteai decît sa fugi pentru ca speranta unei vieti normale era doar în Vest. Ei bine, în acel marasm de la începutul anilor 1990, cîtiva oameni au facut drumul invers, dinspre Vest catre Est. Multi dintre ei au fost francezi care au avut curajul de a vedea în România nu doar probleme ci si oportunitati. Ei au venit din viitor pentru ca au vazut în România un viitor briliant pe care românii nu îl vedeau. Si au investit aici transformînd încet România dintr-o tara gri si trista într-una în care astazi vibreaza afaceri de mare anvergura. Christian Derveloy a sosit în România la începutul anilor nouazeci si a cumparat ruina numita Arta Grafica în 1993. Omul de afaceri francez nu s-a uitat la ruine ci a vazut oportunitatea de business închisa în cladirea abandonata de pe Calea Serban Voda din Bucuresti. A renovat-o rapid si a transormat-o într-o afacere profitabila. In 1999, o parte din ea a fost transformata într-un centru de afaceri botezat « Central Business Park ». Dupa ce aderarea României a fost confirmata, Arta Grafica deschidea în 2007 o noua tipografie pe o suprafata de 6 600 de metri patrati pe bulevardul Metalurgiei. Vechiul sediu din Calea Serban Voda a fost complet transformat în centru de afaceri. In 2015 Christian Derveloy a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înalta distinctie prin care tara sa de origine îi recunostea meritele pentru ceea ce a facut în relatia franco-româna. Legaturile lui Christian Derveloy cu România sînt profunde si surprinzatoare. Omul e pasionat de pictorul de origine româna Victor Brauner, unul din pictorii fondatori ai miscarilor suprarealiste si dadaiste din Europa. Christian detine o colectie impresionanta din tablourile lui Victor Brauner iar viata a facut în asa fel încît este si proprietarul vilei franceze în care a locuit Victor Brauner. L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pentru a descoperi împreuna cum trecutul închide în el un viitor plin de surprize. Aceasta emisiunea va fi în limba franceza. ... https://www.youtube.com/watch?v=Zb-HxWUuwkk

M-am tot întrebat de ce oare treaba asta cu protectia mediului este foarte vocala în tarile foarte dezvoltate ? De ce acest bla, bla nu tine deloc în tarile sarace ? Or fi saracii mai prosti ? Sau tocmai ei sînt cei care protejeaza mediul cel mai bine pentru ca pur si simplu nu au cu ce sa-l distruga chiar daca ar vrea sa o faca ? Discursul despre protectia mediului este privilegiul celor din lumea dezvoltata. Aduce rating, bani, faima…, adica destule argumente ca sa-i dai bice. Ce m-ar încuraja pe mine în povestea asta ? Sa aud niste povesti pozitive despre oameni care fac din viata lor si din mediul în care traiesc ceva foarte pretios. Nu ma pot mobiliza daca îmi spui ca totul a luat foc si nimic nu merge. Ma pot urni si pot trece la actiune daca aud ce au facut unii din viata lor si pentru mediul lor. Si sînt sigur ca sînt milioane de oameni si de proiecte pe planeta asta care fac din ea un loc mai bun. Iar daca vrei sa auzi ceva nou si sa respiri un aer mai oxigenat, asculta aceasta emisiune. Stiri din viitor este acum accesibila si in podcast si pe canalul de youtube « Eu vin din viitor – Mirel Bran » : https://www.youtube.com/results?search_query=eu+vin+din+viitor+mirel+bran Dati un clic, abonati-va si aflati din ce este facut viitorul ca sa intelegeti ce cautati in acest prezent. Va anunt de pe acum ca voi lansa la tîrgul de carte Gaudeamus din aceasta toamna cartea « Eu vin din viitor », o carte extrem de simpla despre lucruri extrem de complexe. Tehnologie, mitologie, stiinta si spiritualitate, o poveste despre om, despre tine, cum nu ai mai auzit pîna acum. ... https://www.youtube.com/watch?v=r6eZH0CTLVQ

Daca umpli o cutie cu lumina si te uiti printr-o gaura ca sa vezi lumina în stare pura vei avea o surpriza. Nu vei vedea nimic. Lumina în stare pura e întuneric. Aici este vorba de un experiment stiintific facut de un fizician specializat în fizica cuantica si pasionat de filosofie, arta si spiritualitate. Arthur Zajonc îl cheama. Este profesor de fizica cuantica la Colegiul Amherst din Statele Unite si a scris cea mai frumoasa carte despre lumina : « Catching the light », adica « Prinzînd lumina ». Si cea interioara si cea exterioara. El a facut acest experiment pentru a vedea cum arata lumina în stare pura si a fost socat sa vada ca, de fapt, nu vede nimic. Lumina, cea care ne permite sa vedem ceva, este neagra ca noaptea cînd e singura cu ea. Dar fizicianul Arthur Zajonc a mai facut ceva. A spart usor cartonul cutiei si a introdus înauntru o bagheta. Si a aparut o alta surpriza. Bagheta era luminata si se vedea în cutia inundata de lumina. Dar cînd retragea bagheta si se uita la lumina în stare pura, nu vedea nimic, era doar întuneric. Cînd împingea bagheta în cutie însa, lumina se manifesta ca lumina, ca si cum iesea din propriul ei întuneric. Concluzia e pe cît de profunda, pe atît de simpla. Lumina lumineaza atîta timp cît se aseaza pe ceva. Un univers gol ar fi plin de întuneric. Doar cînd lumina poate mîngîia ceva, ea ni se arata. Asa cum Sursa tuturor lucrurilor se manifesta în propra ei creatie, si lumina se manifesta doar cînd se oglindeste în ceva. Voi povesti aventura luminii din perspectiva credintei în urmatoarea carte din trilogia « Noi venim din viitor » : « Mythosofia, întelepciunea credintei ». Prima carte din trilogie este dedicata tehnologiei ca întîlnire dintre stiinta si spiritualitate. « Tehnosofia, întelepciunea tehnologiei » a fost lansata de curînd la Institutul Francez din Bucuresti sub forma de colectie de NFT-uri (Non Fungible Token), o forma de arta digitala. Un robot sau o forma de inteligenta artificiala, creata de artista Irina Raicu, a integrat fiecare capitol din carte si l-a transformat într-o opera digitala, un NFT. Comunitatea « Noi venim din viitor » va fi lansata în curînd sub forma unei DAO, adica Decentralized Autonomous Organization, o Organizatie Autonoma Descentralizata. Suna cam tehnic dar este ceva pe cît de complex pe atît de simplu. Functionarea ei va fi asigurata de un « smart contract », un contract inteligent care îi defineste modul de guvernare. Vom crea o noua galaxie digitala, un nou metavers pe care l-am botezat « From the future we come » în care fiecare îsi poate crea propria lui planeta. La baza proiectului se afla o mîna de tineri care folosesc noile tehnologii pentru a crea o lume mai buna. Cine sînt acesti tineri ? Sînt copiii nostri pe care îi certam toata ziua ca stau prea mult pe internet si pierd timpul jucîndu-se. Tinem atît de mult la ei încît ne dorim sa nu cunoasca greutatile prin care am trecut noi. Si asa proiectam în ei toate fricile pe care le-am acumulat noi în experientele noastre trecute. Dar ei au ochii îndreptati catre viitor. Nu le pasa de angoasele noastre, de trecutul nostru si despre cum am vrea noi sa devina ei ca noi. Nu dau doi bani pe trecutul si pe experientele noastre. Si bine fac. Se folosesc de noile tehnologii pentru a crea o lume noua. Una mai buna decît dezastrul de lume pe care li-l lasam noi, parintii lor, mostenire : o lume desirata de razboaie, pandemii si schimbari climatice violente. Copiii nostri nu vor asa ceva. Ei vor o lume descentralizata în care puterea nu mai este controlata de sus în jos de niste politicieni bezmetici care nu vad decît propria lor burta. Vor o lume dreapta, o lume în care cele mai frumoase visuri pot deveni realitate. Suna romantic ? Probabil, dar nu e. E foarte pragmatic. Noile tehnologii dau copiilor nostri posibilitatea de a schimba lumea ignorîndu-ne pe noi, parintii lor. Avem în România o puzderie de start-up-uri care ne conecteaza tara la viitor. Va întrebati poate de unde au rasarit aceste afaceri ale viitorului. Au crescut în spatii de co-working. Ce mai e si asta ? E un loc în care oameni care gîndesc la fel se aduna si creeaza împreuna afacerile viitorului. Unul din aceste spatii de co-working este V7 Startup Studio, care se afla pe strada Mendeleev numarul 5, lînga Piata Amzei din Bucuresti. Am fost în acest loc si pot sa va spun ca e locul din care nu-ti mai vine sa pleci. Gasesti acolo o gramada de oameni care vin din viitor si care fac în acest loc fermecat afaceri pentru o lume mai buna. Am invitat-o astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Miriam Constantin, co-fondatoarea acestui spatiu venit din alta lume ca sa faca lumea noastra mai buna. Avem alaturi de noi si pe George Andrei Badita, un tînar pasionat de tehnologia blockchain. Ei sînt doua din piesele esentiale ale proiectului de Decentralized Autonomous Organization – DAO – botezata « From the future we come ». ... https://www.youtube.com/watch?v=6JBqKSsJ-mw

Acum cîteva sute de mii de ani noi, oamenii, ne adaposteam prin pesteri si prin grote. Ne puneam la adapost de stihiile de afara. Asa a aparut frontiera dintre « înauntru » si « afara ». Inauntru supravietuiesti, afara, în plina natura, esti mereu în pericol. Dupa fiecare colt de stînca se ascunde în umbra un leu, un tigru, o fiara pradatoare care nu vede în tine decît hrana ei cea de toate zilele. Pentru a supravietui într-un mediu ostil, omul si-a dezvoltat capacitatea de a expanda forta lui fizica si mentala. La început a luat o piatra de pe jos si a aruncat cu ea într-un iepure cu care s-a hranit. Nu piatra ucidea iepurele. Piatra era doar un intermediar care închidea în el forta muschilor omului si abilitatea lui cerebrala de a fixa tinta cu privirea. Piatra era un instrument prin care omul îsi expanda forta fizica si pe cea mentala. Apoi si-a facut o sulita si a expandat-o si mai tare si mai departe. A inventat apoi un arc. Si tot asa si-a tot expandat fiinta controlînd din ce în ce mai bine mediul în care traia. Apoi si-a expandat forta mentala odata cu inventarea tiparului de catre Gutenberg. Asa a putut închide în paginile cartilor experienta lui de viata pe care a putut sa o transmita mai departe copiilor lui. Apoi am lasat caii si ne-am facut masini, telegraf, radio, telefon, televiziune, calculatoare, internet si telefoane mobile care le aduc pe toate laolalta în ele. Telefonul pe care îl plimbi în buzunar îti permite acum sa îti expandezi fiinta instant pe toata planeta. Universul digital a sters frontierele, a anihilat spatiul si a oprit curgerea timpului. Traim o schimbare majora de paradigma, adica de model de viata. Am mutat cea mai mare parte a vietilor noastre profesionale si personale în universul digital. Dar si aici pericolul pîndeste la fel de bine ca în lumea reala. In umbra fiecarui bit se poate ascunde un hacker care te asteapta. Sistemele digitale sînt la fel de fragile precum si lumea fizica în care traim. In strafundurile lumii digitale pericolele pot fi la fel de mortale. Din acest motiv s-a dezvoltat foarte mult si sectorul de cyber security, adica securitate cibernetica. In lumea digitala au aparut si niste îngeri pazitori care tin pericolul cît mai departe. Dar nu e usor pentru ca atacurile cibernetice sînt din ce în ce mai sofisticate. Cine poate face fata cel mai bine unui hacker ? Cel care are capacitatea de a gîndi ca el. Cel care este capabil sa simuleze atacul unui sistem si sa vada unde este vulnerabil. Acest tip de atac se numeste în limbajul tehnic « penetration test », adica un test care încearca sa penetreze un sistem informatic în toate maruntaiele lui. Doar dupa un asemenea test major poti sti cu siguranta daca sistemul tau poate rezista sau nu. Doar asa îi descoperi slabiciunile si vulnerabilitatile si doar asa le poti remedia. Pe scurt, vorbim de un « pentest », de la penetration test. Exista pe piata startup-uri care asta fac. Angajeaza hackeri albi, IT-isti etici care simuleaza atacul unui sistem ca si cum ar fi hackeri dar obiectivul lor final nu este sa distruga sistemul ci sa dea solutii ca sa îl faca mai rezistent. Avem si în România acest tip de business iar unul dintre ele merge chiar foarte bine. Este vorba de Pentest-Tools. L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe fondatorul acestui startup Adrian Furtuna. Mai multe despre proiectele lui puteti afla la adresa : https://pentest-tools.com Si mai avem o veste buna. Programul de pre-accelerare pentru startup-uri de tehnologie Innovation Labs, unde sînt mentor, pregateste editia a 12-a cu o curricula unica adaptata cerintelor actuale ale startup-urilor aflate la început de drum. Innovation Labs beneficiaza de acum înainte de un parteneriat strategic pe termen lung cu fondul de investitii Early Game Ventures. România se misca si startup-urile primesc o mare gura de oxigen în programele Innovation Labs. ... https://www.youtube.com/watch?v=ssngHdj6RlA