Olavy-Theodor Pecou – Clatita bretona care îti schimba viata
Olavy-Theodor Pecou a parasit România la vîrsta de 8 ani în anii de plumb ai dictaturii lui Nicolae Ceausescu. Parintii lui au reusit sa emigreze în Franta unde au fost primiti în centrul de refugiati de la Piriac-sur-Mer, un mic port din sudul Bretaniei. Aici îsi va petrece urmatorii 11 ani, într-o regiune aparte a Frantei. Este situata în vestul tarii, pe malul oceanului Atlantic. Bretania este speciala, o regiune dominata de pescari si de o cultura care se vrea diferita de cultura franceza în general. Peisajele îti taie respiratia iar mîncarea abunda în fructe de mare, proaspete si ieftine. Dar Bretania mai are o specialitate culinara cu care se mîndreste : clatitele. Stiu, le cunoaste toata lumea, dar va asigur ca aceste clatite bretone, sarate sau dulci, sînt ceva care nu seamana cu nimic. Se fac cu faina din hrisca în foarte multe combinatii dulci si sarate si trebuie sa le gusti ca sa simti unicitatea lor. Nu este nevoie sa mergeti pîna în Bretania pentru a da de ele. Olavy-Theodor Pecou le-a adus în România. Din 17 septembrie a deschis la Bucuresti, pe strada Maltopol, colt cu Intrarea Veronica Micle, o clatitarie bretona. O cheama Nominoë, dupa numele primului rege al Bretaniei. Mai multe despre ea puteti afla pe pagina de Facebook cu acelasi nume : Nominoë. ... https://www.youtube.com/watch?v=M9CLAp7hpR0
In centrul pamîntului s-a aflat pe vremuri un sarpe urias pe nume Python. Asa îi spuneau grecii antici pentru ca ei stiau si unde se afla aceasta dihanie. Poarta catre adîncurile pamîntului unde statea ascuns Python se afla la Delphi, în sudul Greciei, unde zeul Apollo si-a facut templul. Daca nu ati ajuns pîna acum acolo, programati-va o excursie. Se ajunge usor cu masina din România si veti vedea niste locuri care va vor proiecta într-o alta dimensiune.
Templul de la Delphi a fost locul cel mai iubit de zeul Apollo, zeul luminii si al frumusetii masculine. Atît de mult a iubit zeul acest loc încît într-o zi a hotarît sa îl purifice si sa îndeparteze sarpele Python ascuns în maruntaiele pamîntului sub templul sau. Si l-a ucis. In greaca veche, numele Python vine de la verbul « puthein », care înseamna « a putrezi ». Nu este un nume magulitor dar el ne spune povestea tragica a acestui sarpe.
Ucis de zeul Apollo, sarpele a intrat în putrefactie si emana un miros urît în templul zeului. Parca numele îi fusese predestinat, Python asta însemna : “putrefactie”. Povestea asta face parte din mitologia greaca dar ea nu este doar o închipuire ci are o legatura cu realitatea acelor vremuri. In templul lui Apollo de la Delphi existau niste crapaturi în stînci de unde ieseau niste miresme foarte neplacute, ca si cum gazele iesite de sub pamînt erau încarcate de mirosul sarpelui ucis.
Iar în templu se afla o femeie, pe nume Pythia, care era de multe ori îmbatata de aceste miresme ciudate si intra în transa. Apoi vorbea aiurea, scotea tot felul de sunete nemaiauzite, un fel de giberish fara nici o noima. Preotii templului puteau însa descifra mesajele ascunse în sporovaiala Pythiei. Aceasta Pythia a fost într-un fel regina oracolelor. A profetit în vremea ei o gramada de întîmplari din viitor si toti regii si conducatorii de osti ar fi vrut sa aiba acces la profetiile acestei femei îmbatata de resturile sarpelui Python.
Asa stateau lucrurile acum mai bine de 2 800 de ani. De atunci Pythia a inspirat mii si mii de artisti si gînditori din toate timpurile. Si iata ca acum, în 2023, Pythia a devenit si tehnologie. Cum ? S-a metamorfozat într-un proces automatizat care masoara amprenta sociala a unei companii în mediul digitalizat al new media. E un amestec de automatizare, sociologie, inteligenta artificiala si analiza de limbaj care permite oricui sa îsi masoare amprenta sociala în universul digital. Acest proiect este un oracol tehnologic.
Proiectul Pythia este conceput de o echipa de tineri români condusi de Luca Mihailescu. Luca are 24 de ani, a studiat la Facultatea de fizica de la Universitatea din Bucuresti. Acum face un master în fizica la Universitatea din Berlin dupa ce a petrecut un an la Leipzig. L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pentru a afla din ce este facut proiectul Pythia, acest oracol al viitorului inspirat de adîncurile istoriei noastre culturale. Mai multe despre acest proiect puteti afla la adresa : pythia.social
...
https://www.youtube.com/watch?v=ScbddDGTxk4
Acest cuvînt cu încarcatura magica, « viitorul », apartine celor care au gasit acea cheie fermecata numita « schimbare ». Iar cea mai grea schimbare de facut este sa te schimbi pe tine. Viitorul este elastic sau plastic, asa cum este si creierul nostru. Nimic nu e batut în cuie în miliardele de neuroni din capul nostru. Se conecteaza cum vor ei iar aceste conexiuni se pot schimba de cîte ori vrem noi. Doar sa vrem. Dar orice schimbare doare si, de multe ori, prima reactie în fata schimbarii este sa fugim cît vedem cu ochii. Unde fugim ? In trecutul nostru, în ceea ce am învatat de la altii pentru ca acolo ne simtim confortabil. Acest confort este semnul ca stai într-o lume moarta. Viitorul apartine celor vii care îsi asuma riscurile schimbarii. O companie care reuseste este una care asigura angajatilor ei spatiul în care ei pot creste, se pot schimba, pot evolua. Omul cheie din aceasta ecuatie este directorul de resurse umane sau de HR, cum ne-am învatat sa îi zicem în anglo-româna. Am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » o specialista în resurse umane, domeniu în care are o experienta de peste 20 de ani. A lucrat sase ani de zile pentru Vodafone, Heineken România si Euroweb România. Si ca sa revenim la anglo-româna, acum este Senior Leadership si People Advisor la compania Signium Stein & Partner. E pasionata de coaching si alte nazdravanii care tin de schimbare. Mai multe despre ea gasiti pe profilul de pe Linkedin.
...
https://www.youtube.com/watch?v=mPErMt3BbUI
Acum cîteva sute de mii de ani noi, oamenii, ne adaposteam prin pesteri si prin grote. Ne puneam la adapost de stihiile de afara. Asa a aparut frontiera dintre « înauntru » si « afara ». Inauntru supravietuiesti, afara, în plina natura, esti mereu în pericol. Dupa fiecare colt de stînca se ascunde în umbra un leu, un tigru, o fiara pradatoare care nu vede în tine decît hrana ei cea de toate zilele.
Pentru a supravietui într-un mediu ostil, omul si-a dezvoltat capacitatea de a expanda forta lui fizica si mentala. La început a luat o piatra de pe jos si a aruncat cu ea într-un iepure cu care s-a hranit. Nu piatra ucidea iepurele. Piatra era doar un intermediar care închidea în el forta muschilor omului si abilitatea lui cerebrala de a fixa tinta cu privirea. Piatra era un instrument prin care omul îsi expanda forta fizica si pe cea mentala.
Apoi si-a facut o sulita si a expandat-o si mai tare si mai departe. A inventat apoi un arc. Si tot asa si-a tot expandat fiinta controlînd din ce în ce mai bine mediul în care traia. Apoi si-a expandat forta mentala odata cu inventarea tiparului de catre Gutenberg. Asa a putut închide în paginile cartilor experienta lui de viata pe care a putut sa o transmita mai departe copiilor lui.
Apoi am lasat caii si ne-am facut masini, telegraf, radio, telefon, televiziune, calculatoare, internet si telefoane mobile care le aduc pe toate laolalta în ele. Telefonul pe care îl plimbi în buzunar îti permite acum sa îti expandezi fiinta instant pe toata planeta. Universul digital a sters frontierele, a anihilat spatiul si a oprit curgerea timpului. Traim o schimbare majora de paradigma, adica de model de viata.
Am mutat cea mai mare parte a vietilor noastre profesionale si personale în universul digital. Dar si aici pericolul pîndeste la fel de bine ca în lumea reala. In umbra fiecarui bit se poate ascunde un hacker care te asteapta. Sistemele digitale sînt la fel de fragile precum si lumea fizica în care traim. In strafundurile lumii digitale pericolele pot fi la fel de mortale.
Din acest motiv s-a dezvoltat foarte mult si sectorul de cyber security, adica securitate cibernetica. In lumea digitala au aparut si niste îngeri pazitori care tin pericolul cît mai departe. Dar nu e usor pentru ca atacurile cibernetice sînt din ce în ce mai sofisticate.
Cine poate face fata cel mai bine unui hacker ? Cel care are capacitatea de a gîndi ca el. Cel care este capabil sa simuleze atacul unui sistem si sa vada unde este vulnerabil. Acest tip de atac se numeste în limbajul tehnic « penetration test », adica un test care încearca sa penetreze un sistem informatic în toate maruntaiele lui. Doar dupa un asemenea test major poti sti cu siguranta daca sistemul tau poate rezista sau nu. Doar asa îi descoperi slabiciunile si vulnerabilitatile si doar asa le poti remedia. Pe scurt, vorbim de un « pentest », de la penetration test.
Exista pe piata startup-uri care asta fac. Angajeaza hackeri albi, IT-isti etici care simuleaza atacul unui sistem ca si cum ar fi hackeri dar obiectivul lor final nu este sa distruga sistemul ci sa dea solutii ca sa îl faca mai rezistent. Avem si în România acest tip de business iar unul dintre ele merge chiar foarte bine. Este vorba de Pentest-Tools. L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe fondatorul acestui startup Adrian Furtuna.
Mai multe despre proiectele lui puteti afla la adresa : https://pentest-tools.com
Si mai avem o veste buna. Programul de pre-accelerare pentru startup-uri de tehnologie Innovation Labs, unde sînt mentor, pregateste editia a 12-a cu o curricula unica adaptata cerintelor actuale ale startup-urilor aflate la început de drum. Innovation Labs beneficiaza de acum înainte de un parteneriat strategic pe termen lung cu fondul de investitii Early Game Ventures. România se misca si startup-urile primesc o mare gura de oxigen în programele Innovation Labs.
...
https://www.youtube.com/watch?v=ssngHdj6RlA
Rodica Obancea este coach cu o îndelunga experienta în lumea corporatista. S-a format ca psiholog si a lucrat în acest domeniu pîna cînd a simtit ca si-a împlinit aceasta vocatie. Intîlnirea cu mediul de afaceri si cultura organizationala a produs o schimbare radicala în viata ei. Intre 2005 si 2008 a fost manager de Resurse umane în compania Real-Supermarket, membra a Metro Group. Dupa aceasta experienta a hotarît sa fie martora evolutiei unei companii iar cea mai buna pozitie era cea de coach. Mai multe despre ea puteti afla pe site-ul www.rodicaobancea.ro
...
https://www.youtube.com/watch?v=aeZp4NuQxLU
Le-ati vazut peste tot prin capitala. Sînt verzi, dati de ele pe la fiecare colt de strada si îti rezolva o problema uriasa : deplasarea prin jungla rutiera din Bucuresti. Sînt acele trotinete verzi botezate dupa numele firmei care le-a creat : Lime. Da, lime precum lamîia aceea mica si verde închis care nu este doar acra ci si superaromata. Adica e speciala, cum sînt si aceste trotinete. Le gasesti cu o aplicatie din telefonul mobil, urci pe ele, te plimbi unde vrei si platesti direct din contul tau. Hello, bine ati venit în secolul XXI. V-ati întrebat desigur cine este în spatele acestor trotinete parca aduse de extraterestri. Nu, nu este un extraterestru, este un tînar care a lucrat pe la multe firme straine, pasionat de leadership si antreprenoriat. Il cheama Luca Mateescu, a facut studii de drept si a visat sa îndrepte cîte ceva din lucrurile strîmbe de prin Bucuresti, cum ar fi circulatia infernala. Mai multe despre proiectul Lime puteti afla la adresa : li.me
...
https://www.youtube.com/watch?v=ZQc8Rz3sVWE
Andreea Paul este presedinta asociatiei INACO, adica Initiativa pentru Competitivitate. Este lector universitar la Facultatea de relatii economice internationale a Academiei de studii economice din Bucuresti. A fost consiliera la mai multi prim ministri, la administratia prezidentiala si la Parlamentul european. Este curioasa si stie mai multe decît spune. Andreea Paul vede ce se întîmpla cu noi astazi dintr-un viitor în care tehnologiile vor schimba radical fata lumii în care traim. Mai multe despre ea si despre proiectele ei puteti afla la adresa : www.andreeapaul.ro
...
https://www.youtube.com/watch?v=UxU5xXirOZo
Viitorul este facut din povesti, povestile pe care le imaginam astazi pentru ziua de mîine. Cam asta face un antreprenor, respira viitor cu fiecare gura de oxigen trasa în piept, altfel se sufoca. Dar o poveste nu este completa pîna cînd nu este spusa. O poti închipui cum vrei în mintea ta dar povestea ta nu e întreaga daca nu este spusa si altora. Nevoia de poveste este o nevoie fundamentala pentru ca din povesti ne croim viitorul. O lume fara povesti este o lume moarta si întepenita în trecut. Viitorul e viu pentru ca e deschis si îti permite sa explorezi lucruri noi.
Pîna de curînd, povestile publice se aflau sub monopolul mediilor de informare. Stiu bine treaba asta pentru ca asa stateau lucrurile cînd am început meseria de jurnalist acum 30 de ani. Noi am fost regii informatiei. Ziarele, radiourile, televiziunile si agentiile de presa aveau monopolul informatiei si noi, jurnalistii, eram singurii mediatori valabili între public si ce se întîmpla prin lume. Acele vremuri s-au dus. A venit internetul si au aparut milioane de alte feluri de a produce si de a transmite informatia.
Dar, pe masura ce accesul la informatie s-a democratizat, calitatea ei s-a deteriorat. Astazi ai nevoie sa fii bine blindat ca sa faci fata fake news-urilor care ne asalteaza din toate partile. Lumea a evoluat, tehnologiile s-au accelerat iar astazi asistam la un alt fenomen emergent : explozia de start-up-uri care ne redefinesc viitorul. România a prins si ea acest tren de mare viteza în economia mondiala. Din ce în ce mai multe start-up-uri românesti îsi încearca sansele în economia de mîine.
Avem o noua casta care s-a dezvoltat în România : antreprenorii. Sînt tineri, au idei de multe ori geniale, muncesc în echipa dar au un mare handicap : nu prea stiu sa îsi spuna povestea. Aici a aparut o noua nisa pe piata mediatica si ea începe sa fie ocupata de proiecte de calitate. Avem startup.ro, o platforma media dedicata antreprenorilor care ne tine informati despre ce se misca pe piata româneasca.
Avem însa si proiecte regionale cu ambitii geografice mai mari, cum este proiectul The Recursive, initiat de vecinii bulgari, care abordeaza universul antreprenorial din Europa de sud, de est si centrala. Cuvîntul « recursiv » vine din latinescul « recurrere » si înseamna la baza a alerga pentru a te întoarce la punctul de plecare. Recurrere e format din prepozitia « re », care înseamna « din nou » si verbul « currere » care se trage la rîndul lui din radacina proto-indoeuropeana « *kers - » (a alerga). Ceva este recursiv daca se întoarce la punctul de plecare cu experienta parcursului pe care l-a facut din punctul A în punctul B. Te întorci de la B la A dar nu mai esti la fel, aduci cu tine experienta drumului pe care l-ai facut.
Acest proces se întîlneste si în lumea start-up-urilor si se numeste « iteratie ». Un start-up nu reuseste din prima. Incearca piata, da cu capul în zid, se întoarce la punctul de plecare cu o experienta noua si o ia de la capat. Chestia asta se numeste iteratie. Uneori ai nevoie sa faci multe iteratii si reiteratii pîna cînd ajungi sa gasesti cheia magica cu care deschizi poarta pietei. Nu poti fi antreprenor daca nu accepti ideea ca esecul face parte din succes. Ai nevoie se gresesti ca sa înveti, ai nevoie sa cazi ca sa te ridici mai puternic. Daca vrei sa afli cum au facut altii treaba asta si au ajuns povesti de succes te invit sa te uiti pe platforma « therecursive.com » care dispune de o echipa si în România. Aici vei gasi povestile care îti rescriu viitorul.
Am invitat-o astazi la emisiunea “Noi venim din viitor” pe Elena Vrabie care este Sales & Senior Content Manager la The Recursive. A studiat jurnalismul la Bucuresti, a scris mult despre multi si despre multe si a facut-o cu pasiune. Astazi, Elena este unul din reperele noului val de jurnalisti români care dau sens noilor forme de media. Stati cu noi pentru o jumatate de ora în care vom explora noul univers care s-a nascut la intersectia dintre antreprenoriat si jurnalism. E o poveste cu o femeie de poveste. Mai multe despre ea si proiectele ei puteti afla la adresa : therecursive.com
...
https://www.youtube.com/watch?v=gTXeuPzkw6Q
Viitorul are accente din ce în ce mai sumbre. Avem lînga noi, în Ucraina, un razboi care ne sufla în ceafa. Pretul benzinei a explodat si, o data cu el, toate celelalte preturi. Inflatia ne roade veniturile si, de azi pe mîine, ne-am trezit ca puterea noastra de cumparare se topeste ca zapada în bataia soarelui. Normal ar fi sa cumparam cu aceeasi bani mai multe produse, nu mai putine. E posibil asa ceva în acest început de recesiune economica ? La prima strigare, am zice : « nu, asa ceva e imposibil ». Totul se scumpeste, nu se ieftineste.
E adevarat dar exista exceptii, proiecte extraordinare care schimba viata noastre ordinara. Am vorbit deja la aceasta emisiune despre aplicatia bonapp.eco. O gasiti si pe Android si pe IOS. Ce faceti cu ea ? Comandati de la magazinele partenere o gramada de produse care se apropie de termenul de expirare cu reduceri care pot merge pîna la 80 %. Le rezervati pe telefon si le ridicati din magazin la preturi extrem de mici. Bonapp.eco a fost lansata recent de un antreprenor francez care traieste de multi ani în România. Grégoire Vigroux, împreuna cu mai multi parteneri, a pus pe picioare aceasta aplicatie care ne schimba obiceiurile de consum.
Grégoire are fibra de antreprenor si este presedinte al French Tech, o asociatie care aduna laolalta start-up-uri din Franta, România si o gramada de alte tari. Bonapp.eco trece acum la o noua etapa de crestere. Dupa produsele alimentare veti putea gasi acum pe aplicatie produsele cosmetice de la Yves Rocher. Dati clic pe bonapp.eco si va puteti comanda cosmeticale care expira peste cîteva luni la jumatate de pret. Am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Grégoire Vigroux si pe Andreea Ivan, general manager la Yves Rocher România. Mai multe despre ei si proiectul lor puteti afla la adresa : bonapp.eco
...
https://www.youtube.com/watch?v=Hr55y87J3vc