Atîta timp cît este pace, viitorul este partea noastra de lumina. Ne uitam în trecut, vedem unde am gresit si învatam ce sa facem în prezent ca se ne fie mai bine mîine. Asa aducem lumina în vietile noastre. Dar cînd razboiul bate la usa viitorul devine opac, ceva întunecat care se închide peste capetele noastre. Noul tar de la Kremlin si-a aruncat armata peste vecinii nostri ucrainieni. In fiecare glont care iese de pe teava pustilor rusesti în cautare de carne ucrainiana se afla o parte din dementa lui Vladimir Putin. Dar haideti sa ne gîndim mai bine. Ce se mai afla în gloantele si bombele cu care Rusia sfîrteca pamîntul si carnea vecinilor nostri ucrainieni ? Cu ce bani au fost facute aceste gloante, bombe, tancuri si avioane de lupta ? Cu banii cîstigati din vînzarea gazului si a petrolului. Cam din asta traieste Rusia iar majoritatea acestor bani i-a investit în arme cu care dementul de la Kremlin ameninta acum întreaga umanitate. Rusia nu ar fi reusit aceasta performanta daca nu ar fi gasit clienti pentru gazul si petrolul ei. Primul ei mare client a fost înfloritoarea Germanie. Ani de zile ni s-a spus ca Germania este motorul economic al Europei. Dar nu ni s-a spus cu ce pret. Germania importa gaze din Rusia la pret de dumping, adica ieftine. Cînd energia ta costa mai putin decît cea a vecinilor tai, economia ta e cea mai tare. Nu pentru ca esti tu cel mai tare, ci pentru ca esti cel mai smecher. Germania a vazut ca merge si a mers si mai departe. A construit împreuna cu Rusia lui Putin o conducta de gaze care leaga cele doua tari pe sub apa. Este vorba de faimosul Nord Stream 2. In acest fel Germania devenea cel mai mare intermediar de gaze din Europa. In termeni populari, treaba asta se cheama bisnita. Asta a facut Germania : bisnita cu Rusia punînd în pericol securitatea întregii Europe. Degeaba Statele Unite au avertizat Germania ca Rusia va folosi gazul ca pe o arma politica si de santaj. Acum aceeasi Germanie îsi musca degetele si nu stie cum sa iasa din încurcatura. Sînt o gramada de tari europene care au investit în Rusia si au beneficiat de avantaje uriase. In gloantele care ies acum din pustile rusesti în cautare de carne ucraniniana sta închisa nu numai dementa lui Putin ci si banii europeni platiti pentru gazul ieftin. As vrea sa vad si eu ochii lui Angela Merkel uitîndu-se în ochii unui copil care moare sfîrtecat de gloante. Cu banii europeni Rusia musca acum din pamînturile si din carnea ucrainienilor. Sînt o gramada de tari vestice care ne spuneau noua, în Europa de Est, ca ar fi bine sa ne facem noi o armata europeana proprie si sa nu mai contam pe americani. Acesti americani au pus capat celui de-al doilea razboi mondial. Aceeasi americani si-au mentinut trupele în Germania în timpul co ... https://www.youtube.com/watch?v=CJWaSigne5o

Pentru multi dintre noi viitorul vorbeste o limba ciudata. Am auzit cu totii de investitori, oameni care dispun de un capital cu care finanteaza tot felul de afaceri pentru a obtine o parte din profitul facut de startup-uri. Dar putini stim ce înseamna VC, adica Venture Capital, PE, adica Private Equity, Angel Investing, Crowdfunding, Pre-seed, Seed, seria A, seria B, seria C. Sînt principalele metode de finantare a unei afaceri aflata la început de drum sau în plina expansiune pe piete nationale si internationale. Sînt cuvinte cu care tînara generatie din România a început sa se familiarizeze pentru ca a aparut si la noi o efervescenta interesanta în zona startup-urilor. Dar oare în ce investesc românii banii ? Eu aveam o idee dar am aflat lucruri foarte interesante din cîteva studii facute de fondul de investitii Roca X. E unul de fondurile cele mai active de pe piata româneasca orientat catre startup-urile din tehnologie. L-am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » pe Alexandru Bogdan, CEO al fondului Roca X si un membru activ în board-urile de la Innovation Labs, Benefito Mobile, Code of Talent si Kinderpedia. Mai multe despre el si despre proiectele lui puteti afla la adresa : rocax.ro ... https://www.youtube.com/watch?v=hCQNK_i8QMw

Acum cîteva sute de mii de ani noi, oamenii, ne adaposteam prin pesteri si prin grote. Ne puneam la adapost de stihiile de afara. Asa a aparut frontiera dintre « înauntru » si « afara ». Inauntru supravietuiesti, afara, în plina natura, esti mereu în pericol. Dupa fiecare colt de stînca se ascunde în umbra un leu, un tigru, o fiara pradatoare care nu vede în tine decît hrana ei cea de toate zilele. Pentru a supravietui într-un mediu ostil, omul si-a dezvoltat capacitatea de a expanda forta lui fizica si mentala. La început a luat o piatra de pe jos si a aruncat cu ea într-un iepure cu care s-a hranit. Nu piatra ucidea iepurele. Piatra era doar un intermediar care închidea în el forta muschilor omului si abilitatea lui cerebrala de a fixa tinta cu privirea. Piatra era un instrument prin care omul îsi expanda forta fizica si pe cea mentala. Apoi si-a facut o sulita si a expandat-o si mai tare si mai departe. A inventat apoi un arc. Si tot asa si-a tot expandat fiinta controlînd din ce în ce mai bine mediul în care traia. Apoi si-a expandat forta mentala odata cu inventarea tiparului de catre Gutenberg. Asa a putut închide în paginile cartilor experienta lui de viata pe care a putut sa o transmita mai departe copiilor lui. Apoi am lasat caii si ne-am facut masini, telegraf, radio, telefon, televiziune, calculatoare, internet si telefoane mobile care le aduc pe toate laolalta în ele. Telefonul pe care îl plimbi în buzunar îti permite acum sa îti expandezi fiinta instant pe toata planeta. Universul digital a sters frontierele, a anihilat spatiul si a oprit curgerea timpului. Traim o schimbare majora de paradigma, adica de model de viata. Am mutat cea mai mare parte a vietilor noastre profesionale si personale în universul digital. Dar si aici pericolul pîndeste la fel de bine ca în lumea reala. In umbra fiecarui bit se poate ascunde un hacker care te asteapta. Sistemele digitale sînt la fel de fragile precum si lumea fizica în care traim. In strafundurile lumii digitale pericolele pot fi la fel de mortale. Din acest motiv s-a dezvoltat foarte mult si sectorul de cyber security, adica securitate cibernetica. In lumea digitala au aparut si niste îngeri pazitori care tin pericolul cît mai departe. Dar nu e usor pentru ca atacurile cibernetice sînt din ce în ce mai sofisticate. Cine poate face fata cel mai bine unui hacker ? Cel care are capacitatea de a gîndi ca el. Cel care este capabil sa simuleze atacul unui sistem si sa vada unde este vulnerabil. Acest tip de atac se numeste în limbajul tehnic « penetration test », adica un test care încearca sa penetreze un sistem informatic în toate maruntaiele lui. Doar dupa un asemenea test major poti sti cu siguranta daca sistemul tau poate rezista sau nu. Doar asa îi descoperi slabiciunile si vulnerabilitatile si doar asa le poti remedia. Pe scurt, vorbim de un « pentest », de la penetration test. Exista pe piata startup-uri care asta fac. Angajeaza hackeri albi, IT-isti etici care simuleaza atacul unui sistem ca si cum ar fi hackeri dar obiectivul lor final nu este sa distruga sistemul ci sa dea solutii ca sa îl faca mai rezistent. Avem si în România acest tip de business iar unul dintre ele merge chiar foarte bine. Este vorba de Pentest-Tools. L-am invitat astazi la emisiunea « Noi venim din viitor » pe fondatorul acestui startup Adrian Furtuna. Mai multe despre proiectele lui puteti afla la adresa : https://pentest-tools.com Si mai avem o veste buna. Programul de pre-accelerare pentru startup-uri de tehnologie Innovation Labs, unde sînt mentor, pregateste editia a 12-a cu o curricula unica adaptata cerintelor actuale ale startup-urilor aflate la început de drum. Innovation Labs beneficiaza de acum înainte de un parteneriat strategic pe termen lung cu fondul de investitii Early Game Ventures. România se misca si startup-urile primesc o mare gura de oxigen în programele Innovation Labs. ... https://www.youtube.com/watch?v=ssngHdj6RlA

L-ati vazut la televizor, l-ati ascultat la radio si l-ati citit în ziare sau în cartile despre stiinta politica. Cristian Pirvulescu a devenit un reper. Cînd ai nevoie de o analiza pertinenta a scenei politice din România si din alte parti, pui mîna pe telefon si îl suni pe el. A studiat stiintele politice în Franta, s-a întors în România si a fondat asociatia « Pro democratia », o asociatie foarte activa si implicata în democratizarea României. Acum este decan al Facultatii de stiinte politice. Impreuna cu el ne vom uita la zona tehnologiilor de virf si din perspectiva politica. România ar avea mult de cîstigat daca ar investi în aceste tehnologii si mai ales în educatia tinerilor din aceste domenii. ... https://www.youtube.com/watch?v=BSIBNZ83-XY